08 august 2016

Cum gestionam o cearta?

In primul rand nu trebuie sa gestionam nimic.

Cearta trebuie sa fie naturala, fara pilde invatzate dinainte. fara razgandiri si ritmul trebuie sa fie alert, antrenant.

Trebuie ales un loc retras si linistit, la o ora rezonabila, si niciodata inainte de culcare.
Pentru ca parteneru de cearta poate disparea brusc la culcare si toata cearta e ruinata.

Niciodata nu trebuie sa existe martori. Ei imediat o sa fie folositi a doua zi impotriva ta.
Si orice martor normal la cap o sa spuna acelasi lucru ambelor parti. Pentru ca martorul e o fiinta sensibila.
Stie ca la cearta lui o sa aiba nevoie de tine ca sa ii dai dreptate.

Acum executam cele 10-15 minute de cearta.

Am executat.

Cum incetam cearta?
Nu o incetam.

Daca iti ceri iertare esti un om pierdut. Si totul e pierdut.
O sa dureze saptamani intregi ca sa repari faptul ca ti-ai cerut iertare.
Ba chiar ajungi sa spui ca cearta ta a fost o greseala.
Adica iti omori singur cearta.

Cel mai bine e sa pleci dupa niste beri si sa-ti admiri cearta bine gestionata.

Ia o sacosa cu tine. Pentru ca iti trebuie multe beri ca sa traversezi desertul singuratatii care urmeaza.

21 iulie 2016

Eu nu o să mă uit la olimpiadă.

Rusia este exclusa de la jocurile olimpice de la Rio.

Pentru ca exista suspiciuni de dopaj la cativa sportivi, s-a decis excluderea in bloc a delegatiei ruse.

Dar si Romania are sportivi dopati. Si nu este exclusa.

In schimb e bine primita delegatia Refugiatilor fara tzara.
Sirieni, afgani, ce mai erau ei. Ca acum nu reprezinta pe nimeni.
Si fara a exista suspiciuni de dopaj sau terorism macar.

Chiar nu vede nimeni ce farsa au devenit jocurile olimpice?

Eu retrageam echipa Romaniei dupa mizeria facuta sportivilor rusi.
Ce cauta politica in sport, ce cauta refugiatii? Ei nu aveau treaba sa isi gaseasca o casa?
Ce cauta la Rio?

Cum sa respecti lupta sportiva si cum sa meriti o medalie daca lupti numai cu tzarile "potrivite"?

E mizerabil circul in care suntem pusi sa traim.

Ura!

Am dus telefonul la service ca sa schimb butonul ala mare.

- Doar un buton e stricat? S-a dezamagit fata de la receptie.
- Nah, nici macar nu e stricat, zic eu, doar se apasa greu.

Ok,  e gata intr-o ora. Va rog sa asteptati pe scaunel.

Dupa cinci minute m-a chemat prin difuzor si m-a anuntat fericita:

- Butonul e lipit de ecran si trebuie sa schimbam tot ecranul! Ura!
Dar nu avem ecran. Va dau un SMS cand avem ecran si e gata! Ura!

Minte. Am vazut butonul ala pe net. Nu e lipit de nimeni si costa 5 euro. Ura!

19 iulie 2016

Căderea în Gulenism

Ce vă spuneam eu cu democrația, Big Brother, și "nu am nimic de ascuns"?

Noi nu avem nimic de ascuns, ba întotdeauna avem ceva de zis despre orice.
Și nu ne lăsăm până nu avem o părere impertinentă despre orice.

SRI stochează răbdator toate părerile noastre, statul de drept ne apară fără chef pentru că e nefolosit încă și nu are ce ne face.
Noi râdem și îl mai înjurăm încă o dată.

Până într-o zi când se scot listele cu ăia care nu aveau nimic de ascuns.
Și începe prigoana, încep arestările, torturile.

Exact ce se întamplă acum în Turcia democrată și occidentală.

Întotdeauna vine o zi când se schimbă tot și te trezesti dușman al poporului pentru că nu ai tăcut când te credeai liber.

Vine războiul

Generalu Degeratu zice să nu băgăm fregatele la reparat pentru că o s-avem nevoie de ele prin august.

Altu scrie prin ziaru Adevaru că peste trei luni începe războiul din cauza Turciei.

Pippidi tocmai a zis la realitatea tv că să mai teminam cu prostiile gay și să ne trăim viațza. ca în curând vin probleme mai mari .

Băi, aștia știu ceva și nu vor să ne zică?
Ce atâtea apropouri?

Vine sau nu vine?

17 iulie 2016

Trebuie să avem o discuție

L-am pus pe Suhai în blogroll și acum văd că postează tot mai des.
Nu sunt neapărat postări reușite, cele mai multe sunt chiar urtâțele, rar dau click să văd ce scrie acolo.

Asta voiam să zic, voi chiar citiți la ăla? Vi se pare că are postări mai frumoase, ce tot vă duceți să citiți acolo!?

Chiar scriam acum ceva foarte emoționant și am lăsat dracu tot.
A postat el cu poetul gării de nord. Ce să zicem... a postat el, mah.
Sigur, să mergem să citim, bine că nu vrea și like-uri acum.

E imposibil să scriu cu băiatu ăsta în coasta mea. Ce gălăgie face...

Scriitorii ar trebui să se respecte între ei. Să nu mai scrie dacă văd că deranjează.

Fumez țigară după țigară si nu îmi vine nimic de scris.
... poetul gării de nord. ce previzibil. Chiar credea că nu ne prindem?

Cât tupeu poate să aibă... A pus diacritice?  S-a uitat cineva?

Eu ies.
Nu ies nicăieri, îmi pun un rozeu și mă gândesc la o postare valoroasă, nu cu gări de nord si așa.

Uite că a venit și asta

Azi-noapte am avut un acces de 2010-ficare care nu a fost neapărat rău. 
Asta până când am început să scriu postări despre fericire și să fiu convins că sunt reușite.
Plm, dacă aveam o imprimantă pun pariu că le și printam.
E periculos să mă lași noaptea lângă un calculator. Că imediat scriu postări pe care mă chinui să le șterg mâine.
De fapt nu m-am chinuit deloc. Chiar m-am trezit vioi și am zis, aaaa, e duminică dimineață, trebuie să șterg postări, haha, am râs eu și mi-am dat un pumn în burtă prietenește.
Prietenește, eh? ce bătae mi-aș da...

Să bem vin

Prăbușirea, exercițiul lamentației, suspinul, sunt greșelile oricărui blogger trezit cu internetul în față.

Sigur că m-am lamentat și apoi am băut un vin gândind că postarea e bine așezată.
Postările mele trebuie să fie mereu pline de plide.
Imediat aș muri dacă postările par cumva nemulțumitoare și, asta, nu îmi vine, că tot beau vin.
Adică cumva urâte.

Să bem vin.
Cred că e cel mai frumos titlu și încheiere.
Îl pun ca un ouroboros.

16 iulie 2016

Despre Supunere

M-am apucat sa citesc Houellebecq - Supunere.

Nush de ce, Am gasit pdf-ul joi, chiar pe google l-am gasit si m-am apucat sa citesc.

Nu am trecut de pagina 2 si a venit atentatu din Nisa. Apoi weekendu, apoi socializarea la terasa, turcia, acu scrisul in blog, nu e timp de pagina 3.

Dar cum ne ducem in viitor fara sa stim Supunere?
Ma intereseaza mult cartea asta. Am sarit pagini ca sa vad daca e actiune in ea.
Nu prea e.

Viitoru nu prea are actiune.

Prima zi

M-am lovit iar de problema blogerului.

Cum sa fac sa nu mai iasa double post?

Deja a observat Suhai, am observat chiar eu, nu am observat deloc, pentru ca iar piuie facebook si trebuie sa raspund acolo. Revin.

Cam asa e blogul 2016. inteleg de ce nu se mai poate tzine blog, de ce vine double post.

Dar.

Eu o sa scriu separat. O sa zic aici lucruri pe care nu le stie facebook.
Poze in slipi, pilde unice. framantari, videoclipuri cu Larva Fecal.

O sa construim alta lume aici. Fug sa-mi pun un vin si ma intorc.

Asediu

Mi se pare aberant sa dai drumu la Pokemon Go in toata Europa si sa ramai fara servere.
ar trebui sa existe servere separate.
servere pentru incepatori si servere pentru avansati.
eu sunt level 2 si am deja trei pokemoni.
flamanzi, speriati. asteapta sa ma intorc la ei. dar cum?
totul e blocat. a picat chiar INTERNETU.
nu va e rusine sa va napustiti asa?

Inshallah

Ne-am lamurit, da?

Erdogan se plictisea asa tare in concediu la mare (in turcia, auzi ioha?) Incat si-a regizat o revolutie de fidelizare.

Un fel de team building.

Delatiuni, linsaje, generali in puscarie.
Ce e nou?

Nou e entuziasmul popular.
Si noua turcie islamica care se intrevede aici.

Titlu? Mi-e rău...

E vicleană viața.
Pornesc blogul, îmi iau vin, îmi iau timp şi rezerv un weekend numai pentru blog.

Imediat încep atentate, revoluții, SUHAI MĂ INVITĂ SĂ BEM  LA TERASA DE CARTIER.
Toate astea exact când mă aşezasem să scriu în blog.

Damn, eu incerc să scriu.  Să las ceva în urmă.
Ce e vârteju ăsta?

Acum mă doare capul după vinul Huniade baut ieri la terasă.
E imposibil să scriu.

Moracum.

15 iulie 2016

Lumea în care nu mai trăim.

Evenimentele nu mai au răbdare să fac eu botez, așa că bag prima postare mai devreme.
Pentru că îmi vine s-o strig.

Îmi vine negru în fața ochilor când văd președinții de stat care ies să declame că terorismul nu ne sperie.
Să stăm uniți și să arătăm că nu ne e frică.
Iar.

Cum să ne fie nouă frică? Teroriștii intră ca lupii între oi și președinții ne cer să strângem rândurile și să stăm uniți.
Ca niște oi.

 
François Hollande s-a trezit vorbind la o oră după carnagiu și tot ce a putut zice a fost că o să se facă lumină în cazul ăsta.
Ce lumină domne? Asta ne îngrijora pe noi? Că nu se face lumină?

Iohannis e și mai patologic.
Condamnă ferm atacul înfiorător. și:

"Flagelul terorismului trebuie combătut, actele de cruzime trebuie stopate și putem face asta doar uniți împotriva celor care nu au nicio justificare pentru actele lor."

În timpul ăsta, poliția din Germania face descinderi acasă la cetățenii care au scris postări xenofobe pe facebook.

Au scris, nu au dat cu camionul.
Dar ce le-a trebuit lor să scrie așa mesaje? De ce nu stau ei uniți ca noi împotriva flagelului?
De ce să urască ei un tânar tunisian care se plimbă cu camionul peste oameni?

Poate cetățenilor le e frică. De aia trebuie arestați toți ăștia care se trezesc cu frică și așa încurajează terorismul.

Să stăm uniți!